Patisonul si beneficiile lui

Patisonul (dovleacul turcesc, dovleacul alb)-Curcubita pepo L. ssp.compactus m.var. patisson Duch-face parte din familia curcubitaceelor. Patria acestor plante este  America de Sud si Centrala. In  Europa de Sud-Est  au fost adusi din  Franţa si Italia. Fructele din patisoni contin 7-10% substante uscate;3,4-5,0% zahar;20-23 mg/% acid ascorbic;0,3 % mg/% vitamina  B1;0,45 mg/%vitamina B2; 0,25 mg/% vitamina PP;0,30-45 mg/% carotina;1,35 mg/% substante pectice si saruri minerale. Posedind un gust placut patisonii favorizeaza mistuirea hranei  in organism si trezeste pofta de mincare.

Se mentioneaza ca patisonul are o valoare mult mai mare decat a dovleacului.Valoarea  medicinala are fructul, mai ales datorita faptului ca este deosebit de util in multe retete dietice. Fructul de patison contine  microelemente, saruri minerale si celuloza, glucidele fiind, in schimb, in cantitate redusa.Substante active importante: proteine, celuloza, amidon, vitamina C, calciu, potasiu, magneziu, zinc.Indicatii terapeutice in literatura de specialitate exista peste 30 de retete pe baza de patison, printre care se numara cele de salate, chiftelute, supe, ciorbe, toate fiind bine suportate de organism.Enzimele pe care le contine patisonul optimizeaza activitatea  gastro-intestinala.  Este foarte posibil ca proprietatile medicinale ale patisonului sa fie probate nu numai de fruct, ci si de seminte.  Patisonii au actiune diuretica,  utillizarea lor conduc  la imbunatatirea sistemului digestiv si totodata pot  elimina  din organism surplusul de apa si sare.

Patisonul este o planta anuala, cu frunze mari, ascutite, puternic sectate. Culoarea frunzelor  variaza de la verde-deschis la verde-inchis.Carceii  lungi, cresc in teaca frunzelor incepind cu ceea de a 6-7 frunza. Florile galbene, amplasate pe lastarii principali si laterali. Fructele turtite, de forma unei  farfurii  albe.

Patisonii sunt pretentiosi la fertilitatea solului, reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor, sunt rezistenti la boli si daunatori. Cele mai favorabile pentru cultura sunt solurile luto-nisipose usoare si medii, la care reactia pH se apropie de 7 .Este o planta iubitoare de caldura si umezeala.Seminţele incoltesc la temperatura de 13-14 grade C. Pentru dezvoltarea fructelor in perioada de vegetatie valorile optime ale aerului constituie 24-28 grade C. Patisonii sunt foarte sensibili la ingheturi. Scaderea temperaturii aerului pina la -1-2 grade C in perioada de crestere cauzeaza peirea plantelor.

Recolte bune se obtin mai ales pe terenuri irigate. Necesarul de apa este deosebit  de acut in perioada infloririi  in masa si formarii fructelor. Se cultiva patisonii prin plantatrea rasadului sau semanatului direct in sol.

Recoltarea patisonilor se efectueaza de mai multe ori, pe masura maturizarii fructelor. De obicei ,recoltarea incepe peste3-8 zile dupa legarea fructelor. Acestea se taie, impreuna cu codita, avind grija de a nu vatama miezul.La formare in masa a fructelor recoltarea se recomanda sa se faca in fiecare zi. In diametru ele nu trebuie sa  depaseasca  8 cm. Pentru conservare se utilizeaza fructele de 3-5  zile, care au in diametru 3-7 cm.

In perioada de vara fructele de patison pot fi pastrate cel mult  1-2 zile. In  frigidere, unde temperatura  se mentine la nivelul de 1-2 grade C, iar umiditatea  aerului  este de 90 %,patisonii pot fi pastrati pana la 8-10 zile.

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.