Patlagele vinete pentru sanatate

 

Patlagelile vinete fac parte din familia solanaceelor. Patria ei este Asia de  Sud-Est, in special India si Birmania, unde aceasta planta  iubitoare de caldura si de umezeala si pana in prezent se mai intalneste  in forma salbatica. Probabil cultivarea vinetelor a inceput pentru prima data in India. Ele sunt pomenite in manuscrisele sanscrite din antichitate. Din India vinetele au nimerit pe litoralul Guineei, apoi in Japonia.

            Conform marturiilor scriitorilor arabi, déjà in secolul IX vinetele erau cultivate si  in Africa, mai ales pe teritoriile Egiptului si Algeriei de astazi.Vinetele erau cultivate si in Polinezia, unde ele sunt intalnite de asemenea in forma salbatica. Vinetele erau plantate in  jurul fiecarei cocioabe, iar satele erau pur si simplu inundate de aceasta planta pitoreasca, fructele careia  deseori cantareau cate 3-4 kg.

            Dintre  popoarele  europene despre existenta patlagelilor vinete cunosteau  grecii si romanii antici, insa ei numeau vinetele “mere ale turbarii” si credeau ca folosirea lor sistematica in mancare provoaca dementa.Aceasta superstitie, nesustinuta  prin nici un argument, s-a dovedit a fi foarte viabila si a retinut pentru mult timp raspandirea vinetelor in  Europa.  Europenii stieau despre patlagelile vinete si in evul mediu, fiindca  cunosteau traiul popoarelor din Africa de Nord. Herard, cunoscut botanist englez, in cartea sa despre gradinaritul diferitelor tari ale lumii, publicata la Londra in a. 1596, povestea cat de bine cresc vinetele pe soluril  nisipoase ale Egiptului, pe cind in Anglia  ele doar dau  in  floare, dar legumele nici odata nu se  maturizeaza , neajungand mai mari decat oul de gasca. Herrard impartasea ideia generala  a compatriotilor sai cu privire la caracterul  daunator al vinetelor si le considera ca plante pur decorative.

            Unii gradinari amatori cresteau in gradinile europene vinete de dragul  legumelor in forma de ou, cu coaja neteda si moale, de culoare alba, galbena, dar cele mai dese ori violeta – inchisa.  Pentru forma legumelor aceasta planta a fost numita producatoare de oua. Numai odata  cu descoperirea  Americii de Sud, unde indieniii cultivau aceasta planta legumicola, numind-o “badijan”, europenii s-au convins’ cu adevarat ca vinetele sunt comestibile si au ineput sa le cultive ca produs alimentar.Vinetele sunt un produs alimentar de o mare valoare biologica. Exista date  cu privire la capacitatea vinetelor de  a reduce nivelul colesterolului  in singe.Vinetele sunt o sursa  buna de potasiu (226 mg in  100 grame de vinete), care contribuie la normalizarea regimului  hidric si stimuleaza activitatea miocardului. In ele se contine multa apa, substante pectice, o cantitate nu prea mare de vitamine : C, PP si din grupul B. În afara conţinutului foarte ridicat de apă (93%),  dupa cum s-a mentionat, vinetele conţin potasiu, un mineral care ajută la stimularea inimii, magneziu, calciu, pentru întărirea sistemului osos, vitamina A şi C pentru întărirea sistemului imunitar.  Utilizarea acestor legume  pot avea un efect calmant datorită magneziului, ceea ce le-ar putea încadra în clasa antidepresivelor. Ajută totodată şi la combaterea insomniilor.

Fibrele din vinete nu numai ca lupta impotriva cancerului, ci sunt bune si pentru slabit. Fiind mai voluminoase, ele ocupa mult spatiu in stomac. Asadar, prin consumul de vinete sub forma de salate, persoanele aflate la dieta pot  avea o senzatie de satietate mai puternica, iar la masa propriu-zisa pot  consuma mai putine calorii.

This entry was posted in Legume, Romana. Bookmark the permalink.