Afinul si beneficiile lui

   Afinul (Vaccinium myrtillus L.),familia Eficaceae este raspandita in
emisfera Nordica in zona Montana din Europa,Asia, America de Nord. Prefera molidisurile si poenile, incepand de la limita inferioara a molidului, ajungand in zona alpina.Afinul este un arbust cu radacini superficiale foarte dese, intretesute ca o pasla, lipsite de peri absorbanti. Tulpina este foarte ramificata, de culoare verde, pana la 50 cm . Frunzele sunt alterne, cazatoare, pana la 3 cm lungime, iar latime pana la 2 cm., cu petiol scurt, limb ovat sau eliptic, cu varf acut.Florile sunt solitare, scurt pedicelate, nutante, care prezinta un caliciu persistent,concrescut cu ovarul. Fructul este o baca zemoasa, albastra sau aproape neagra, cu un suc violaceu-purpuriu, gust dulce, slab acrisor si aromat. Se utilizeaza atat frunzele cat si fructul. |frunzele, prin continutul bogat de arbutina, constituie cel mai valoros produs ce se poate recolta de la aceasta specie. Mai contine si cantitati suficiente de subsatnte tanante cu nucleu condensat. Fructele sunt comestibile, bogate in materii colorante. Pot fi utilizate proaspete,congelate sau uscate. Fructele  de afin contin: apa, zaharuri, protein, acizi organic, subsatnte pectice, vitamine (A,P,B,E), saruri minerale de potasiu, calciu,fosfor, mangan etc.  Frunzele contin:triterpene, acid oleanolic, acidursalic, beta-amirina, fitosteroli,glucozide, acid benzoic,acid chininic,flavonoide, evercitina in forma libera si glucozidica, rasini, mucilage, saruri minerale si zaharuri.

Frunzele de afin se utilizeaza in tratamentul diareii,catarului gastro-intestinal, ca antiseptic urinar si usor diuretic, ca adjuvant in tratamentul diabetului. El intra in compozitia ceaurilor antisclerotice. Antocianii din afine au actiune benefica asupra microcirculatiei,sporeste rezistenta capilarelor, diminueaza permeabilitatea lor, au efect  antihemoragic favorabil la tulburari ale permeabilitatii capilare, afectiuni ale venelor. Se recomanda in microangiopatia diabetica. In oftalmologie,are efect favorabil in regenerarea pigmentului retinian avand ca rezultat cresterea acuitatii vizuale si ameliorarea hemeralopiei.   In combaterea diareii se  folosesc  fructele uscate, intrucat cele proaspete au efect iritant provocat de balastul de acizi care le confera proprietati purgative. Au si actiune antibacteriana in intestin.

In medicina populara fructele uscate sau macerate in rachiu  se folosesc impotriva diareii, ca si ramurile uscate cu frunze, acestea avand utilizari in cazul durerilor de stomac, al crampelor, bolilor de piept si de inima.

Inmultirea afinului se poate realiza prin inradacinarea butasilor lignificati sau verzi si prin despartirea  tufelor, metode cunoscute in practica agricola. Se planteaza butasi inradacinati sau portiuni de tufe vechi la distanta de 2×1 m  in gropi de 30x30x30 cm. La fiecare tufa se va introduce cate 4-5 kg gunoi de  grajd bine fermentat.

Frunzele se colecteaza incepand cu sfarsitul lunii iulie pana in septembrie. Uscatul frunzelor se poate realiza prin uscatoare articifiale la temperatura de 35-40 grade Celsius. Din 6-9 kg ramuri verzi se poate obtine 1 kg frunze uscate. Frunzele se recolteaza in luna august. Acestea se desprind de ramuri cu mana sau dispozitive sub forma de piepteni, spatiile dintre dinti urmand a fi mai mici decat diametrul  acestora. Curatarea fructelor de impuritati se realizeaza de obicei, prin  punerea  acestora in vase cu apa, inlaturand toate impuritatile care plutesc. Dupa  ce ele sunt zvantate la  aer, fructele se vor usca in continuare  in incaperi  incalzite.

This entry was posted in pomusoare, Romana. Bookmark the permalink.