AGRICULTURA ECOLOGICĂ – ELEMENT IMPORTANT ÎN AMELIORAREA MEDIULUI AMBIANT

Agricultura a fost şi este, la momentul actual,una din ramurile principale ale economiei Republicii Moldova, atât prin nivelul forţei de muncă implicate în acest sector, cât şi prin ponderea acesteia în Produsul Intern  Brut.Sistemul de agricultură implementat în anii 70-90 ai secolului trecut  în  Republica Moldova şi în particular în Regiunea de Dezvoltare Centru  a  condus la sporirea producţiei agricole, datorită utilizării pe scară largă a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor, a noilor metode de cultivare a plantelor şi a animalelor.  Utilizarea unor doze sporite de îngrăşăminte minerale, pesticide nu numai au sporit vulnerabilitatea acestor agrocenoze, dar au schimbat şi structura agrolandşafturilor. In  mare parte unii fermieri au promovat şi promovează şi astăzi agricultura intensivă, care  conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor şi a pesticidelor. Agenţii poluanţi se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât şi în apele de suprafaţă şi subterane. Printre aceşti agenţi poluanţi se regăsesc, nitraţii şi  nitriţii, care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. Totodată  flora şi fauna  acestei regiuni  este supusă intens influenţei activităţilor antropice. Aceasta contribuie evident la degradarea condiţiilor mediului şi reducerea atractivităţii turistice a peisajelor naturale, distrugerea biotopurilor valoroase şi productive de vegetaţie naturală. Toate acestea conduc la ameninţări directe: – abandonarea sistemelor tradiţionale de folosire a terenurilor, in special in cazul păşunilor şi fâneţelor; arderea miriştilor; păşunatul excesiv; – agricultură de tip industrial micşorează resursele solului şi duc la eroziunea severă a versanţilor şi la degradarea ecosistemelor etc.

Pentru Regiunea de Dezvoltare  Centru  agricultura este  un segment  destul de important  în dezvoltarea  economică,deoarece  agricultura deţine un rol important în economia regiunii. Terenul agricol ocupă  cca 52 % din suprafaţa totală a regiunii,iar  61% din  populaţia  regiunii  este ocupată în  acest sector.

Situaţia ecologică creata, la fel deficitul de resurse energetice, care este în agricultura Moldovei, calamităţile naturale şi îndeosebi seceta ,care în ultimii ani devine tot mai fregventă, pune tot mai mult la ordinea de zi necesitatea implementării în practică a agriculturii ecologice. Solurile şi condiţiile climaterice ale a regiunii  de dezvoltare Centru sunt destul de favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, inclusiv şi pentru producerea ecologică.

Actualmente în toate ţările  în particular ale UE se manifestă o reală voinţă de dezvoltare a

agriculturii ecologice, deoarece  producţia agroalimentară ecologică constituie una din căile principale pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile.

Pe parcursul ultimului deceniu, practicile agriculturii ecologice şi-au demonstrat rolul benefic asupra mediului şi eficienţa economică înaltă. Pentru a practica o agricultură în armonie cu natura trebuie să se ţină seama de tehnicile biologice utilizate şi de condiţiile locale, adaptându-se la realităţile socio-economice dar şi la metodele tradiţionale, prin utilizarea optimă a resurselor din agroecosisteme, fiind un factor esenţial pentru obţinerea unor rezultate optime şi de lungă durată.

Totodată este necesar de menţionat, că agricultura ecologică este şi o problemă de educaţie, în spiritul respectării naturii şi a cunoaşterii tradiţiilor,dar care au fost  verificate timp de secole , iar  îmbinarea lor cu metodele moderne are  scop  menţinerea  şi creşterea potenţialului productiv natural al solului. Unele studii au arătat că agricultura ecologică duce la creşterea numărului de organisme benefice care trăiesc în sol, ceea ce ajută la obţinerea de recolte mari şi de animale sănătoase – şi, în cele din urmă, la sănătatea oamenilor. Anumite studii au demonstrat că agricultura ecologică produce mai puţine emisii de bioxid de carbon şi astfel poate avea un rol în reducerea încălzirii globale. Cercetările savanţilor  de peste hotare  arată că emisiile de gaze cu efect de seră din sistemele agricole ecologice sunt mai scăzute cu 32% la hectar faţă de sistemele de fertilizare minerală şi sunt cu 35-37% mai mici decât în cele convenţionale pe bază de gunoi de grajd. Conform acestor cercetări, acest lucru se datorează faptului că agricultura ecologică returnează solului, în medie cu 12-15% mai mult bioxid de carbon decât sistemele de fertilizare minerală, prin creşterea fertilităţii solului şi a conţinutului de humus.

Pe lângă faptul că agricultura ecologică stimulează biodiversitatea şi conservarea landşafturilor tradiţionale, care, ulterior, pot fi fructificate şi capitalizate de unele industrii conexe, precum eco-turismul, practicarea agriculturii ecologice contribuie la reducerea efectului de seră datorită reducerii emisiilor de noxe prin utilizarea combustibililor fosili, precum CO2, metan, oxid de azot şi pulberi.

Agricultura ecologică este un sistem de management holistic  al producţiei agricole, care promovează si întreţine dezvoltarea sănătoasa a agro-ecosistemelor, incluzând biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solului.  Spre deosebire de agricultura convenţionala, care reprezintă un sistem energo-intensiv, costisitor pentru societate, cu potenţial dăunător asupra mediului înconjurător si a sănătăţii populaţiei, conceptul agriculturii ecologice se bazează pe o abordare holista, in cadrul căreia natura este perceputa mai mult decât elementele componente, considerate individual. Principiile agriculturii ecologice se regăsesc în principiile ecologiei, ştiinţa care studiază interrelaţiile dintre organisme si mediu. In termeni practici, aceasta înseamnă, că agricultura ecologica se inspira si învaţă din existenta ecosistemelor naturale.

Agricultura ecologică are o mare contribuţie la o dezvoltare economică de durată şi joacă un rol important în îmbunătăţirea condiţiei mediului, prezervarea solului, îmbunătăţirea calităţii apelor, biodiversificare şi protejarea naturii.

Din cauza condiţiilor climaterice cît şi a altor condiţii , majoritatea ţărilor dezvoltate nu pot asigura necesităţile consumatorilor cu produse ecologice, totodată şi  fără să conţină organisme modificate genetic. Din acestea considerentei Regiunea de Dezvoltare Centru cît şi  toate regiunile de dezvoltare din Moldova pot deveni un potenţial producător-exportator de astfel de produse, inclusiv: vinuri, fructe, legume, uleiuri vegetale, culturi cerealiere şi alte produse agricole. ecologice.

Dat fiind faptul ca în sectorul agricol restructurarea continuă mai mult de 20 ani, gospodăriile agricole, din lipsa de finanţe, folosesc materialele chimice foarte puţin sau nu le folosesc deloc, lucru care favorizează agricultura ecologica.

Actualmente vectorul Moldovei este aderarea la Uniunea Europeană.  Este cunoscut faptul, că pentru ţările care se vor  integra în  această comunitate, una din masurile impuse de UE este implementarea  sistemului de agricultură ecologică. Agricultura ecologica pe parcursul a  mai multor ani si-a demonstrat capacităţile tehnologice, rolul benefic si eficienta economica înaltă.

Pentru Moldova  agricultura ecologica este o necesitate vitală nu numai de aderare la UE, dar şi o oportunitate pentru producătorii agricoli,  deoarece majoritatea produselor obţinute prin metode ecologice pot fi exportate. In toate tarile Uniunii Europene se manifesta o reală vointa de dezvoltare a agriculturii ecologice.

O parte de  operatori, îdeosebi  din regiunea de Dezvoltare Centru,  care sunt antrenaţi în agricultura ecologică s-au aflat în perioada de conversiune, iar apoi   au devenit producători de produse  ecologice. În Regiunea Centru pe lîngă culturile tradiţionale, (cereale , floarea soarelui , legume etc.) structura culturilor mai include şi  culturi etero-oleaginoase , iar produsele obţinute de la procesarea ultimelor sunt  exportate  în Bulgaria şi Franţa. Astfel de exemple  pot servi unele intreprinderi agricole din  regiunea Centru din raioanele: Hînceşti, (SRl  Cioara,) s. Cioara; Ialoveni   (SRL “AŢ-ZIM”),s. Bardar; Anenii-Noi, (CAP “AROMA”), s. Cobusca Nouă , care   produc plante etero-oleaginoase, printre care  trandafirul, mărarul, isopul, levănţica şi,cît şi legume ecologice.

Studiile estimează că piaţa produselor ecologice în UE  creşte anual cu  cca 10-15%.  Deci, urmează ca fermierii din Regiunea de Dezvoltare Centru să întreprindă acţiuni energice şi coordonate, care ar permite, în timp util, să ocupe  locul cuvenit pe piaţa europeană a produselor agroalimentare ecologice. Totodată  este necesar de menţionat, că dezvoltarea agriculturii ecologice nu poate fi motivată prin necesitatea sporirii exportului. Modelul agriculturii ecologice este necesar, în primul rând, pentru fortificarea comunităţilor rurale, pentru ameliorarea calităţii mediului şi ameliorarea sănătăţii populaţiei băştinaşe. Ar trebui  ca  mijloacelor de la bugetele locale destinate alimentaţiei publice să fie direcţionate  spre stimularea producătorilor de  produse  agroalimentare ecologice din regiunea Centru.  Astfel  alimentele pentru spitale, instituţiile de învăţămînt şi sociale  trebuie  să fie achiziţionate în primul rînd de la agenţii economici care au trecut la producţia ecologică. Totodată menţionăm, cu cât consumatorii sunt mai informaţi despre producţia agroalimentară ecologică şi beneficiile ei, cu atât ei sunt mai pregătiţi pentru a procura produse ecologice Astfel, sporirea nivelului de informare şi educaţie poate mări în direcţia pozitivă nivelul de percepere  a producţiei ecologice, concomitant crescând  şi  pregătirea consumatorilor  de a procura acestrea produse. Pentru Regiunea Centru există o dinamică de solicitare  la produsele ecologice, O piaţă importantă fiind or Chişinău.

Experienţa activităţii pe parcursul ultimilor ani a arătat că un rol important în dezvoltarea rurală şi în promovarea acestui sistem de agricultură îi revine administraţiei publice locale. Implementarea agriculturii ecologice în Regiunea  de Dezvoltare Centru  poate duce la crearea unor noi locuri de muncă, creşterea venitului şi, nu în ultimul rând, ameliorării mediului ambiant.

.

This entry was posted in Agricultura ecologica, Romana. Bookmark the permalink.