Fasolea-carne vegetala

Fasolea ( Phaseolus L.) face parte din familia leguminoaselor.
Fasolea este cea mai raspandita  din culturile leguminoase.  Ea ocupa pe glob locul doi  dintre  leguminoasele  pentru boabe.  Se cultiva  de circa 6 mii de ani.   In mare parte se cultiva  in Asia, America si Europa. Insa chiar si in raioanele cele mai sudice ea nu se seamana prea devreme, pentru ca nu  suporta  nici cele mai slabe  ingheturi. Nu suporta seceta, astfel ea nu da recolte mari  in raioanele neirigate.  Boabele de fasole  sunt   bogate in  proteine (28-30%) si dupa valoarea sa  nutritiva se aseamana cu carnea. Bucatele preparate din fasole   sunt foarte gustoase. Boabele, precum si pastaile verzi, ferte, pragite  sunt digestibile, deoarece contin cantitati semnificative de proteine ​​si vitamine.  In pastaile verzi se contine mult  zahar,amidon si vitamine.

In proteinele de fasole sunt    aminoacizi  esenţiali, care dupa digestibilitate   sunt aproape de  carne si peste. Digestibilitatea lor   constituie  circa  86% (mai mare decat la  ​​mazare si linte). In boabele   de fasole se  contin aproape toti  aminoacizii,  din aceasta cauza  boabele de fasole sunt numite  concentrat de aminoacizi esentiali. In   mare parte  se contine   lizina,  care este necesara mai ales pentru organismul tinar. In pastaile verzi se contine  provitamina A (carotin),complexul de vitamine  B, B1, C. Vitamina  PP este mult mai mult decat in  paine.   De asemenea se contine  vitaminele B2 şi B6. Este mult vitamina B1, care reglementeaza in organism  echilibrul  de glucide, grasimi si apa. Dupa  conţinutul de calorii (336 calorii la 100 grame   boabe  uscate), fasolele  au  calorii  de  1,5 ori mai mult  decat in paine,  de 3,5 ori mai mult decat in cartofi si   de  5 ori mai mult decat in   varza.

Fasolea este o comoara de multe minerale si vitamine.  In boabele ei  a patra parte   sunt proteine, care dupa  valoarea sa nutritiva intrece multe soiuri de  carne.  Fasolea contine  mult fier, potasiu, magneziu si alte substante  necesare organismului uman. Boabele de fasole ca produs alimentar  sunt benefice,  indeosebi  pentru persoanele care au trecut  de  pragul de patruzeci de ani din viaţa. Medicii nutritionisti considera pe buna dreptate,  ca trebuie de inclus in ratia alimentara  bucate din fasole de doua ori pe saptamana.  Proteinele  de fasole  sunt  ​​digerate de organismul uman  la 80 la suta.Boabele de   fasole sunt  utilizate  la pregatirea  a diferitor  feluri de mancaruri: supe, umpluturi, condimente, garnituri, pasteturi si gustari reci, mancaruri dietice. Soiurile albe sunt  folosite pentru   supe, iar  cele  unde  boabele  sunt  colorate  pentru felul doi  si pentru  gustari reci.  Boabele  de fasole de culoare  alba   sunt utilizate   pentru pregatirea  diferitor conserve din carne si legume si  alte produse conservate. Pastaile verzi a  soiurilor zaharate   pot fi conservate intregi, din aceasta cauza ele trebuie sa fie consistente, iar bobul din pastae nu trebuie sa depaseasca  marimea unui   bob de grau.

O multime de studii au dovedit ca nutrientii si  ingredientele naturale din fasole ajuta la combaterea  si prevenirea  diferitor boli. Fasolea are putine grasimi si aproape deloc colesterol.  Fiind foarte bogata in fibre vegetale  impedica  absorbtia zaharurilor si reduc secretia de insulina. Utilizarea constanta a mancarurilor de fasole, indeosebi de pastai verzi conduce la scaderea colesterolului din sange, se intareste  sistemul imunitar, se  reduce riscul de aparitie  a diabetului de tip II,   se micsoreaza riscul  de cancer la colon.

This entry was posted in leguminoase boabe, Romana. Bookmark the permalink.