Usturoiul un produs alimentar valoros.

Usturoiul este  unul dintre cele mai vechi culturi legumicole. Fiind un produs valoros alimentar, care ridica pofta de mancare si imbunatateste digestia. El se foloseste  pe larg la muratul castravetilor, tomatelor si altor legume,pentru  prepararea salatelor, marinatelor, bucatelor din carne. Are o mare importanta curativa insusirile fitoncide ale acestei culturi. Consumul de usturoi este asociat cu scaderea cazurilor de cancer la stomac. Cateii de usturoi contin circa 35% de substante uscate, pina la 27% de hidrati de carbon, 8% de proteine, 39 % de vitamina C, precum si vitaminele B1, PP. In frunzele de usturoi se gaseste  multa carotina, vitaminele B, PP si C (pina la 140 mg la 100 grame masa bruta). Usturoiul  este o sursa excelenta de minerale si vitamine, esetiale pentru o viata sanatoasa. Bulbii sunt extrem de bogati in potasiu, fier, calciu, magneziu, mangan, zinc si seleniu. Ultimul dintre ele este o substanta minerala care protejeaza inima, fiind un co-factor pentru enzimele anti-oxidante din corp. In componenta  cenusii de usturoi se contin elemente chimice folositoare pentru organismul omului- calciu , fosfor, sulf, iod. Usturoiul este o planta perena, fiind cultivata asemanator cu ceapa. Bulbii lui cresc pe baza cateilor ce se dezvolta intens si ca rezultat capata forma napului. Se inmulteste  prin catei-felioare de bulbi. Usturoiul cultivat  se imparte in doua subspecii-usturoi obisnuit care nu formeaza tulpini florifere si usturoi care formeaza tulpini florifere. Usturoiul care formeaza tulpini florifere este mai rezistent la ernat.

Pentru obtinerea unei roade inalte de usturoi se repartizeaza sectoare  pregatite prin lucrari culturale, afanate, roditoare. Aceasta  cultura suporta slab aciditatea sporita a solului si deacea este necesar de a  folosi var sau cenusa de lemn (norma de var, in functie de aciditatea solului si de structura lui, e de  20-60 kg la 100m², de cenusa e de 3 ori mai mare).

Cele mai bune soluri pentru usturoi sunt solurile luto-nisipoase usoare bine ingrasate cu ingrasaminte organice. Pentru plantarea de toamna  se aleg sectoare cu inclinatie, unde nu se opreste apa provenita din topirea  zapezilor. In timpul  lucrarii de toamna se incorporeaza baligar bine dospit (2-4 kg la 1 m² ), ingrasaminte minerale.- superfosfat (40 g la 1m²) si clorura de potasiu (10g).Primavara inainte de boronit se aplica salpetru amoniacal (18 g la 1m² ). Cele mai bune culturi premergatoare pentru usturoi sunt castravetele, varza si cartoful timpuriu, legumele pastaioase. Sectoarele pentru aceasta cultura  e de dorit sa fie schimbate,pentru ca ea sa nu fie atacata de nematode.

Adincimea de incorporare a cateilor de usturoi e de 5 -7 cm. E bine  ca ei sa fie presarati de asupra cu un strat de 2-3 cm de turba sau cu pamant de rasadnita. Primavara dupa topirea zapezii si aparitia plantulelor se face prima ingrasare suplimentara cu salpetru amoniacal (1-2 kg 100m² ). A doua ingrasare  suplimentara se face  cind incep sa se formeze  cateii. In acest caz in afara de salpetru amoniacal se administreaza jumatate din prima doza de superfosfat (1,5-2 kg la 100m² ) si clorura de potasiu (1-1,5 kg). Ingrasamintele se incorporeaza in straturi, pe urma  se afaneaza solul  dintre randuri. In cazul cand plantarea are loc primavara  este necesar sa se tina cont de pretentiile mari ale usturoiului de primavara fata de caldura si umiditatea solului.  Deacea trebuie de  plantat cat mai devreme, deoarece o parte din plante nu-si vor  incheia cresterea si nu-si  vor forma capatinele pina la lasarea gerului. In  Moldova epoca  optima de plantare a usturoiului e 20-25 octombrie. In pragul ernii e mai bine ca usturoiul sa se planteze in straturi nu prea inalte in  cinci-sase randuri. In  randuri  cateii  mici se incorporeaza la distanta

de 4-6 cm unul de altul, cei mascati- de 8-10 cm. Primavara in solurile cu un  strat arabil adanc,afanat si bine ingrasat poate fi aplicata plantarea intru-n singur rand,intervalele dintre rinduri fiind de 45 cm, in banda cu doua randuri, distanta dintre benzi fiind de 50 cm si  dintre randuri- de 20 cm, si in cinci randuri cu aceleiasi distante.

Sectorul  se mentine in stare afanata, fara buruieni, udatul se face pe masura necesitatii, 2-3 ori in cursul vegetatiei, plantele se ingrasa suplimentar cu ingrasaminte minerale (salpetru amoniacal-9 g, uree-6 sau sulfat de amoniu-15, superfosfat-18 si clorura de potasiu-5 g la 1m²).

Soiurile de usturoi care formeaza tulpini florifere se cultiva in calitate de cultura  bienala. In primul an bulbii aerieni se planteaza in pragul  ernii. Bulbii aerieni mai mari, obtinuti din ei,se planteaza in al doilea an. In anul al treilea usturoiul se inmulteste de acum prin catei. In afara de capatani, in anul al treilea se formeaza tulpini florifere, pe care  apar bulbi aerieni. Roada de usturoi cu bulbi de un ingur catel se recolteaza atunci cand se ingalbenesc frunzele.

Usturoiul de primavara se recolteaza in jumatatea a doua a lunii august-inceputul lunii septembrie. Capatanile se  scot pe timp uscat cu  harletul sau furca.

Pentru colectarea bulbilor aerieni tulpinile florifere se tae  la cel mult 1 cm de asupra capatanilor si se leaga in snopi, care se atarna sub sopron pentru maturizarea suplimentara si aerisire,lasind ca tulpinile sa se usuce definitiv. Trebuie  de avut in vedere ca odata cu scoaterea capatanilor din sol ele nu trebuie sa  fie supuse  actiunilor directe ale razelor solare, deoarece ele se intuneca , capatand o nuanta  verde. La capatanile  bine uscate se tae tulpina cu 4-5 cm mai sus  de gat si se aseaza in niste lazi  de scinduri ori se leaga in cununi. Cele mai mari capatani se lasa pentru samanta. Usturoiul se pastreaza  in  incaperi bine aerisite la temperatura de 0-3 grade.

This entry was posted in Legume, Romana. Bookmark the permalink.